La revedere

In seara asta v-ti luat la revedere…in timp ce pleca de la tine si urca scarile a varsat o lacrima…ultima…Stia ca acum chiar va luati la revedere..Te privea in timp ce faceai bagajul, in timp ce strangeai toate lucrrurile alea care va inconjurasera 2 ani, in timp ce iti luai tot ce era al tau, in timp ce camera se golea si ramanea pustie..ca ea..te privea si zambea..Nustiu de ce…poate era un zambet amar..ca gustul pe care ti-l lasa pelinul…

V-ati spus doar cateva cuvinte..poate nici nu era nevoie de mai multe..de ce sa va fi chimnuit sa faceti dialog? Intre voi ori au fost cuvinte (daca ati avut ceva de zis) ori a fost tacere…cale de mijloc nu a existat niciodata..nu avea de ce sa se nasca tocmai acum..
La plecare, dupa ce te-ai dezmeticit putin din facutul bagajelor ai intrebat-o ce mai face…ti-a raspuns ca bine..nu mai avea nici un sens sa povesteasca ceva…deja incepuse sa simta cum o apasa camera goala…

I-ai cumparat o carte si i-ai indesat-o intr-o plasa impreuna cu o alta, impreuna cu o camasa pe care nu o mai imbraci, cu un calendar si alte cateva chestii..ca si cum…dadeai odata cu ele si ultimul ceva ce a existat…Aprimit totul…si ultimul ceva…Si-a luat singura stelutele si pestisorii de pe perete..adica tot ce a legat-o odata de tine.

S-a uitat pe carte..nu i-ai scris nimic…poate ca numai aveai ce si e ok asa…A vrut apoi-cand ai fost tu putin plecat- sa iti lase un biletel..ultimul..si gestul i s-a parut inutil si s-a razgandit…

Ti-a adus 2 castane…ale unei ultime toamne si ale unei ultime amintiri a 2 copii ce alergau dupa frunze candva…

Era inerta…parca o durea camera care devenea tot mai goala..si in acelasi timp parca nu o durea pe ea ci pe cineva care statea alaturi..ea parca era si nu era in peisaj…uneori direct langa inima ta, alteori undeva departe, pierduta..
Si au incercat-o multe sentimente pe care nu le-ar putea descrie…sunt atat de multe, de paradoxale si de ambiguee ca nici ea nu le-ar intelege..

Acum..parca o doare si parca nu..a iesit din camera,pana sa termini bagajul..a preferat sa isi mai aminteasca putin din ea..asa cum a fost candva..Si i-ai parut putin tristut…poate ti-ai dat si tu seama ca o sa ramana goala si ca ea o sa verse o ultima lacrima..si ai fost putin nostalgic dupa ceea ce a insemnat demult mana ei plimbata prin parul tau ciufulit…
Apoi, un pupic si un la revedere…La revdere pestisor…sa ai grija de tine..

Vis din trecut

Vara asta a fost ca o adiere de vant…pana sa ma infior, deja s-a dus…si a ramas in urma umbra atingerii sale…Acum o sa vina toamna cu vanturi reci si ploi acide…
Am lasat multe in urma…o vara, un bunic, o ultima vacanta cu clinchet de clopotei ce s-au oprit la un moment dat , un corcodus batran, un suflet de copil, o speranta ingropata in nisipul din vama, un vis innecat in mare, o lacrima uscata pe obraz, o poezie in care am crezut, un cantec pe care l-am iubit…

Si mi-I atat de dor de mare…atat de dor…ca as fugi cu un tren in noapte si as lua cu mine doar stelele sa ma insoteasca…M-as duce in gara, pe peronul pustiu si as astepta…sa vina..
Sttii..la mare nisipul e ud si moale…poti sa construiesti ceva din el sau poti sa te ingropi in el…Si apoi…apoi sa vina marea…marea care sa te imbratiseze, care sa te stranga si apoi sa iti dea dumul…marea in a carei imbratisare sa te abandonezi..marea care mi ar spune povesti si mi ar darui o stea culeasa din strafundul ei…si careia eu i-as da o stea culeasa din sufletul meu…

Au cazut primele funze…si parfumul verii s-a stins…In departare, amintirea alearga pe aripi de uitare…Chipul tau, e doar o reflexie a soarelui in apa marii, …dispare la primul val...ca tine…

La revdere vis de argint…la revdere amintire…Sa cada frunze si sa se astearna uitarea…